Cuvinte relevante ale lui Dumnezeu:
În timpul primei Sale întrupări, a fost necesar ca Dumnezeu să vindece pe cei bolnavi și să scoată demoni pentru că lucrarea Sa era să mântuiască. Pentru a mântui întreaga rasă umană, era nevoie ca El să fie plin de compasiune și iertare. Lucrarea pe care El a făcut-o înainte de a fi crucificat a fost vindecarea bolnavilor și scoaterea demonilor, care au prevestit mântuirea omului din păcat și mizerie, de către El.
Pentru că a fost Epoca Harului, a fost necesar ca El să vindece pe cei bolnavi, prin aceasta arătând semne și minuni, care erau reprezentative pentru harul din acea epocă; pentru că Epoca Harului s-a axat în jurul revărsării harului, simbolizată de pace, bucurie și binecuvântări materiale, toate fiind semne ale credinței oamenilor în Isus. Adică, vindecarea bolnavilor, alungarea demonilor și revărsarea harului erau abilități instinctive ale trupului lui Isus în Epoca Harului, erau lucrarea pe care Duhul a efectuat-o în trup.
din „Esența trupului locuit de Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup
Lucrarea pe care a făcut-o Isus a fost pe potriva nevoilor omului din acele vremuri. Misiunea Lui a fost aceea de a mântui omenirea, de a-i ierta păcatele, astfel că firea Lui a fost una de umilință, răbdare, iubire, evlavie, îngăduință, milă și bunătate iubitoare. El i-a binecuvântat din plin pe oameni și le-a adus har din abundență, și toate lucrurile de care puteau ei să se bucure, El le-a oferit acestora, spre bucuria lor: pacea și fericirea, răbdarea și iubirea Lui, mila și bunătatea Lui iubitoare. În acele zile, tot ceea ce oamenii întâlneau era o abundență de lucruri de care să se bucure: inimile lor erau împăcate și netulburate, sufletele lor erau mângâiate și ei Îl aveau alături pe Mântuitorul Isus. Faptul că puteau obține aceste lucruri era urmarea vremurilor în care trăiau. În Epoca Harului, omul căzuse deja pradă putreziciunii Satanei, prin urmare, pentru lucrarea mântuirii întregii omeniri era nevoie o abundență de har, o îngăduință nemărginită, răbdare și, mai mult decât atât, de o jertfă îndeajuns de mare pentru a ispăși păcatele omenirii, astfel ca lucrarea să fie dusă la bun sfârșit. Ceea ce a văzut omenirea în Epoca Harului n-a fost altceva decât jertfa Mea pentru ispășirea păcatelor oamenilor, adică Isus. Tot ce știau ei era că Dumnezeu putea fi iertător și îngăduitor și tot ceea ce au văzut a fost mila și bunătatea iubitoare a lui Isus. Aceasta s-a datorat în întregime faptului că au trăit în Epoca Harului. Și așa se face că, înainte să fie mântuiți, ei au avut parte de numeroasele feluri de har pe care Isus le-a pogorât asupra lor, iar asta a fost numai spre binele lor. Astfel, ei puteau fi iertați de păcatele lor mulțumită desfătării cu har și au avut, de asemenea, ocazia să se mântuiască bucurându-se de îngăduința și răbdarea lui Isus. Doar prin îngăduința și răbdarea lui Isus au câștigat dreptul să fie iertați și să se bucure de abundența de har pogorâtă de Isus – așa cum a spus-o Isus Însuși: „Am venit să-i mântuiesc nu pe cei drepți, ci pe cei păcătoși, să le permit păcătoșilor să fie iertați de păcatele lor”. […] Cu cât a iubit mai mult Isus omenirea, iertându-le păcatele şi pogorând asupra lor milă şi bunătate iubitoare, cu atât omenirea a dobândit capacitatea de a fi mântuită, de a fi numită mieii rătăciţi pe care Isus i-a răscumpărat cu un preţ mare. Satana nu putea să se amestece în această lucrare, întrucât Isus i-a tratat pe discipolii Săi aşa cum o mamă iubitoare işi îngrijeşte pruncul la piept. El nu s-a supărat pe ei sau să-i fi disprețuit, ci a fost plin de compasiune; El niciodată nu şi-a pierdut cumpătul în mijlocul lor, ci a avut răbdare cu păcatele lor şi a trecut cu vederea neroziile şi ignoranţa lor, până la punctul când spune: „Iartă-i pe ceilalţi de 70 de ori câte şapte.” Astfel că inima Lui a transformat inima celorlalţi. În acest fel oamenii au primit iertarea păcatelor lor prin răbdarea Lui.
din „Povestea adevărată din spatele lucrării în Epoca Răscumpărării” în Cuvântul Se arată în trup
Duhul Sfânt lucrează potrivit epocii, nici la întâmplare, nici în conformitate cu reguli stabilite. Epoca s-a schimbat, iar o nouă epocă aduce cu ea, în mod necesar, o nouă lucrare. Acest lucru este valabil pentru fiecare etapă a lucrării, iar, astfel, lucrarea Sa nu se repetă niciodată. În Epoca Harului, Isus a făcut o măsură suficientă a acestui fel de lucrare, cum ar fi vindecarea bolii, scoaterea demonilor, punerea mâinilor Sale peste om ca să se roage pentru el și binecuvântarea omului. Cu toate acestea, pentru a face acest lucru din nou, ar fi lipsit de sens, în ziua de astăzi. Duhul Sfânt a lucrat, la acea vreme, în acest fel, pentru că era Epoca Harului și a existat suficient har pentru ca omul să se bucure. Nu i s-a cerut niciun fel de plată și, atâta timp cât avea credință, ar fi primit har. Toți au fost abordați foarte binevoitor. Acum, epoca s-a schimbat, iar lucrarea lui Dumnezeu a progresat mai departe; prin mustrare și judecată, răzvrătirea și lucrurile necurate din om vor fi îndepărtate. Acea etapă fiind cea a răscumpărării, s-a cuvenit ca Dumnezeu să lucreze în acel mod, arătând suficient har pentru ca omul să se poată bucura, astfel încât omul să poată fi răscumpărat din păcat și, prin intermediul harului, să i se ierte păcatele. Această etapă actuală este pentru a expune nedreptatea din om prin intermediul mustrării, judecății, nimicirii cuvintelor, precum și prin disciplina și revelarea acestora, astfel încât umanitatea să poată fi apoi mântuită. Aceasta este o lucrare mai profundă decât răscumpărarea. Harul din Epoca Harului era suficient pentru delectarea omului; acum, că omul a experimentat deja acest har, el nu mai trebuie să se bucure de el. Acestei lucrări i-a trecut acum timpul și nu mai trebuie făcută. Acum, omul trebuie să fie mântuit prin judecata cuvântului. După ce omul este judecat, mustrat și rafinat, firea sa este, în acest mod, schimbată. Nu sunt toate acestea datorită cuvintelor pe care le-am spus?
din „Taina Întrupării (4)” în Cuvântul Se arată în trup
Când Dumnezeu se va întrupa de această dată, lucrarea Lui va fi pentru a-Şi exprima firea, în primul rând prin pedeapsă şi judecată. Pornind de aici, El va aduce mai mult adevăr omului, îi va arăta mai multe moduri de practică şi, astfel, Îşi va atinge scopul de a-l cuceri şi de a-l salva pe om de firea lui stricată. Acestea se află în spatele lucrării lui Dumnezeu în Epoca Împărăţiei.
din „Prefață” la Cuvântul Se arată în trup
Ceea ce spun astăzi este pentru a judeca păcatele oamenilor și nedreptatea lor; este pentru a blestema răzvrătirea oamenilor. Înșelăciunea și necinstea lor și cuvintele și acțiunile lor, toate lucrurile care nu se potrivesc cu voia Lui vor fi supuse judecății, iar răzvrătirea oamenilor este condamnată ca păcătoasă. El vorbește conform principiilor judecății și El Își dezvăluie firea dreaptă prin judecarea nedreptății lor, blestemarea nedreptății lor și dezvăluirea tuturor fețelor lor urâte.
din „Modul în care a doua etapă a lucrării de cucerire produce rod” în Cuvântul Se arată în trup
Dumnezeu are multe mijloace de desăvârșire a omului. El utilizează toate tipurile de medii pentru a se ocupa de firea coruptă a omului și utilizează diverse lucruri pentru a da în vileag omul; într-o privință El îl tratează pe om, din alta El îl dă în vileag pe om, iar din alta El îl expune pe om, săpând și dezvăluind „misterele” din adâncurile inimii omului și îi arată omului natura sa prin dezvăluirea multora din stările lui. Dumnezeu îl desăvârșește pe om prin multe metode – prin dezvăluire, tratare, rafinare și mustrare – astfel încât omul să știe că Dumnezeu este practic.
din „Doar cei care se concentrează pe practică pot fi desăvârșiți” în Cuvântul Se arată în trup
Dumnezeu a început în mod oficial să îi desăvârșească pe oameni. Pentru a putea fi făcuți compleți, oamenii trebuie mai întâi să aibă parte de revelația, judecata și mustrarea dată de cuvintele lui Dumnezeu, și să experimenteze încercările și rafinarea date de cuvintele lui Dumnezeu (cum ar fi încercarea făcătorilor de servicii). În plus, oamenii trebuie să fie capabili să îndure încercarea morții. Cu alte cuvinte, o persoană care face cu adevărat voia lui Dumnezeu poate aduce laude din adâncul inimii în mijlocul judecății lui Dumnezeu, a mustrării Lui și a încercărilor și Îl poate asculta pe deplin pe Dumnezeu și poate să uite de el însuși, iubindu-L astfel pe Dumnezeu cu o inimă plină de sinceritate, hotărâre și puritate; o astfel de persoană este completă și aceasta este, de asemenea, lucrarea pe care Dumnezeu vrea să o facă și este ceea ce Dumnezeu dorește să realizeze.
din „Despre etapele lucrării lui Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup
Prin ce este împlinită desăvârșirea omului de Dumnezeu? Prin firea Lui dreaptă. Firea lui Dumnezeu cuprinde în primul rând dreptate, mânie, măreție, judecată și blestem, iar desăvârșirea omului de către El este în mare parte prin judecată. Unii oameni nu înțeleg și întreabă de ce Dumnezeu este capabil doar să facă omul desăvârșit prin judecată și blestem. Ei spun că dacă Dumnezeu ar blestema omul, omul nu ar muri? Dacă Dumnezeu ar judeca omul, omul nu ar fi condamnat? Atunci cum poate el încă fi făcut desăvârșit? Astfel sunt cuvintele oamenilor care nu cunosc lucrarea lui Dumnezeu. Ceea ce blestemă Dumnezeu este neascultarea omului și ceea ce El judecă sunt păcatele omului. Deși vorbește cu asprime și fără cea mai mică sensibilitate, El dezvăluie tot ce este în om și, prin aceste cuvinte stricte, El descoperă ceea ce este esențial în om, totuși, printr-o astfel de judecată, El dă omului o cunoaștere profundă a esenței trupului și, astfel, omul se supune ascultării înaintea lui Dumnezeu. Trupul omului este de păcat și, de Satana, este neascultător și este obiectul mustrării lui Dumnezeu – și astfel, pentru a-i permite omului să se cunoască pe sine, cuvintele judecății lui Dumnezeu trebuie să i se întâmple lui și trebuie să fie folosite toate felurile de rafinare; doar atunci lucrarea lui Dumnezeu poate fi eficientă.
din „Doar prin experimentarea încercărilor dureroase poți cunoaște frumusețea lui Dumnezeu” în Cuvântul Se arată în trup
În ochii omului, mântuirea este dragostea lui Dumnezeu, iar dragostea lui Dumnezeu nu poate fi mustrare, judecată și blestem; mântuirea trebuie să conțină iubire, compasiune și, mai mult, cuvintele de consolare și trebuie să conțină binecuvântările nesfârșite revărsate de Dumnezeu. Oamenii cred că atunci când Dumnezeu mântuiește oamenii, El face aceasta atingându-i și făcându-i să-și dea Lui inima lor prin binecuvântările Sale și harul Său. Adică, atunci când atinge oamenii, El îi mântuiește. O mântuire ca aceasta este o mântuire în care se face un târg. Doar atunci când Dumnezeu le dăruiește de o sută de ori, oamenii vor veni sub numele lui Dumnezeu și se vor strădui să facă bine pentru Dumnezeu și să-I aducă Lui slavă. Aceasta nu este voia lui Dumnezeu pentru omenire. Dumnezeu a venit să lucreze pe pământ pentru a mântui omenirea coruptă – nu există nicio minciună în aceasta; dacă nu, El cu siguranță nu ar veni să-Și facă lucrarea în persoană. În trecut, mijloacele Sale de mântuire erau de a arăta cea mai mare iubire și compasiune, până într-acolo încât El Și-a dat totul lui Satana în schimbul întregii omeniri. Astăzi nu este nimic asemănător trecutului: astăzi, mântuirea voastră vine în timpul zilelor de pe urmă, în timpul clasificării fiecăruia după fel; mijloacele mântuirii voastre nu sunt iubire sau compasiune, ci mustrare și judecată pentru ca omul să fie mai complet mântuit. Astfel, tot ceea ce primiți este mustrare, judecată și nimicire fără milă, dar să știți că în această nimicire nemiloasă nu există nici cea mai mică pedeapsă, să știți că, indiferent de cât de dure sunt cuvintele Mele, ceea ce vi se întâmplă nu sunt decât câteva cuvinte care vi se par complet nemiloase și să știți că, indiferent cât de mare este mânia Mea, ceea ce vine asupra voastră sunt încă cuvinte de învățătură și nu vreau să vă rănesc sau să vă pedepsesc cu moartea. Nu sunt toate acestea o realitate? Să știți că astăzi, fie că este vorba de judecată dreaptă sau de rafinare și mustrare nemiloasă, toate sunt de dragul mântuirii. Indiferent dacă astăzi există clasificarea fiecăruia în funcție de fel sau dezvăluirea categoriilor de oameni, toate cuvântările și lucrarea lui Dumnezeu sunt pentru a-i mântui pe cei care-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu. Judecata dreaptă este pentru a-l purifica pe om, rafinarea nemiloasă este pentru a curăța omul, cuvintele aspre sau mustrarea sunt toate pentru a purifica și de dragul mântuirii. Și astfel, metoda de mântuire de astăzi este diferită de cea din trecut. Astăzi, judecata dreaptă vă mântuiește și este un instrument bun pentru a vă clasifica pe fiecare după fel, iar mustrarea nemiloasă vă aduce mântuirea supremă – și ce aveți de spus în fața acestei mustrări și judecăți? Nu v-ați bucurat de mântuire de la început până la sfârșit? […] Gândiți-vă la aceasta: dacă intenția Mea de a veni ar fi să vă condamn și să vă pedepsesc și nu să vă mântuiesc, ar fi putut dura zilele voastre atât de mult? Ați fi putut voi, aceste ființe păcătoase din trup și sânge, să supraviețuiți până astăzi? Dacă ar fi fost doar de dragul de a vă pedepsi, de ce aș fi devenit trup și aș fi luat o inițiativă atât de măreață? N-ar fi nevoie decât de un singur cuvânt pentru a vă pedepsi pe voi, simpli muritori? M-aș gândi Eu încă să vă distrug după ce v-am condamnat? Încă nu credeți aceste cuvinte ale Mele? Aș putea să-l mântuiesc pe om numai prin dragoste și compasiune? Sau aș putea folosi doar răstignirea pentru a-l mântui pe om? Firea Mea dreaptă nu este mai favorabilă pentru a-l face pe om complet ascultător? Nu este mai capabilă să-l salveze complet pe om?
Deși cuvintele Mele pot fi stricte, toate sunt spuse pentru mântuirea omului, deoarece Eu spun doar cuvinte și nu pedepsesc trupul omului. Aceste cuvinte îl determină pe om să trăiască în lumină, pentru a ști că lumina există, pentru a ști că lumina este prețioasă, chiar mai mult pentru a ști cât de benefice sunt aceste cuvinte pentru om și pentru a ști că Dumnezeu este mântuire. Deși am spus multe cuvinte de mustrare și judecată, ele n-au fost făcute asupra voastră în fapte. Am venit să fac lucrarea Mea, să vorbesc cuvintele Mele și, deși cuvintele Mele pot fi stricte, ele sunt rostite drept judecată a corupției și răzvrătirii voastre. Scopul acestor acțiuni ale Mele este să-L mântuiesc pe om din domeniul lui Satana, să-Mi folosesc cuvintele pentru a mântui omul; scopul Meu nu este de a face rău omului prin cuvintele Mele. Cuvintele Mele sunt stricte, astfel încât pot fi obținute rezultate din lucrarea Mea. Doar prin a lucra în acest fel omul se poate cunoaște pe sine și se poate rupe de firea sa nesupusă.
din „Ar trebui să lăsați deoparte binecuvântările statutului și să înțelegeți voia lui Dumnezeu pentru mântuirea omului” în Cuvântul Se arată în trup
0 Comentarii